Metodologia cercetarii psihologice - obiectul psihologiei

O altă perspectivă privitoare la obiectul psihologiei a fost reprezentată de asa numita psihologie a conduitei. Initiată si dezvoltată de Pierre Janet, această orientare a încercat să îmbine cele două perspective anteiroare absolutizatoare, prin valorizarea ambelor tipuri de realităti psihice – interne si externe. Studiind unele tulburări psihice, Janet a ajuns la două aspecte pe care si-a bazat teoria:
1) studiul bolilor minttale ar putea constitui o cale de acces la cunoasterea intelegerea vietii mintale normale, si
2) studiul bolilor mintale nu se poate face doar pe baza introspectiei.

Plecând de la aceste aspecte, Janet a considerat că: „Psihologia nu este altceva decât stiinta actiunii umane" adică stiinta conduitei sau, si mai exact, „studiul omului in raport cu universul si mai ales in raporturile sale cu ceilalti oameni". Janet introduce, asadar, în psihologie conceptul de conduită, intelegand prin aceasta din urmă atat totalitatea manifestărilor vizibile, orientate către „afară", cat si totalitatea proceselor invizibile de organizare si reglare a ei. Mai exact, conduita este ansamblul actelor unui individ, de la cele mai simple (miscări) la cele mai complexe (rationament), orientate spre un scop si incărcate de sens. In conceptia lui Janet conduita unifică si sincronizează intr-un tot unitar comportamentul si viata interioară subiectivă.

(Metodologia cercetarii psihologice - suport curs - Lucian Trasa)